Home » , , » Interstellar (2014) - Interstellar : Călătorind prin univers

Interstellar (2014) - Interstellar : Călătorind prin univers




În contextul în care existenţa omenirii pe Terra este ameninţată, un grup de exploratori depăşeşte limitele spaţiului şi cucereşte imensele distanţe ale unei călătorii interstelare. În regia lui Christopher Nolan, Interstelar: Călătorind prin Univers îi aduce în rolurile principale pe: Matthew McConaughey, Anne Hathaway şi Jessica Chastaine, avand premiera în cinematografele din România pe 7 noiembrie.



 
Server 2
Server 3
Trailer
Share this article :

+ comentarii + 4 comentarii

Anonim
23 ianuarie 2015, 23:56

Este fără îndoială unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului şi este totodată unul din filmele care explorează, într-o producţie de proporţii, spiritul de autodepăşire al umanităţii. Fără să fie întrutotul entuziasmant, Interstellar este un spectacol vizual care nu plictiseşte nici măcar o secundă din generoasele sale 170 de minute, gata să ridice întrebări filozofice, să ne afunde în cele mai negre zone ale sufletului uman, dar şi să omagieze curajul, inventivitatea şi ingeniozitatea, ca şi răzvrătirea în faţa a ceea ce poate părea pecetluirea destinului umanităţii.

Christopher Nolan se transformă încă o dată în cel mai curajos cineast al generaţiei sale, în stare să coaguleze nu doar unele dintre cele mai importante talente de la Hollywood în jurul unui proiect riscant, ci şi să convingă studiourile să finanţeze o costisitoare aventură cinematografică şi, mai ales, să fascineze publicul mondial şi să-l convingă să petreacă aproape trei ore pentru a urmări cum sunt depăşite graniţele universului cunoscut. Este un pariu îndrăzneţ, pe care Nolan cu siguranţă îl va câştiga, pentru că Interstellar este de luni de zile în topul celor mai aşteptate filme din a doua jumătate a anului.

În centrul atenţiei este Cooper (Matthew McConaughey), un fost pilot transformat în agricultor după ce eforturile guvernelor de pe glob se concentrează pe hrană şi subzistenţă: plantele şi recoltele pierd lupta cu o mană extrem de rezistentă, ceea ce condamnă umanitatea la foamete. Când doar porumbul mai poate fi cultivat, iar rasa umană pare destinată extincţiei, Cooper este cooptat într-un program revoluţinar: explorarea spaţiului cu ajutorul unei găuri de vierme, în căutarea unui nou cămin pe care oamenii să-l considere "acasă" după ce Pământul va deveni nelocuibil.

Probabil că o comparaţie cu Gravity este prima care vine în minte, dar a alătura scenariul lui Gravity cu cel al lui Interstellar este ca şi cum ai compara salvarea unui singur om cu cea a tuturor semenilor noştri. Unde Gravity era spectaculos vizual şi supărător de simplu (şi uneori de-a dreptul leneş) din punctul de vedere al scenariului, Interstellar refuză limite şi explorează atât nemărginirea spaţiului, cât şi sufletul uman. Multora filmul li se va părea lacrimogen, dar sentimentele şi conexiunea cu familia devin justificarea unor extraordinare trucuri tehnice. Până la urmă limitele sunt în propria noastră minte, iar o motivaţie suficient de puternică ne determină să le depăşim.

Anonim
23 ianuarie 2015, 23:56

Ce face scenariul lui Interstellar este să construiască o reţea invizibilă: în spatele membrilor echipajului navei Endurance se află familia lor, iar în spatele familiilor se află restul oamenilor. Este o masă afectivă transformată într-un extraordinar motor ce propulsează eroii într-o aventură cu totul şi cu totul ieşită din comun. Nolan realizează şi un contrast atractiv între o Terra prăfuită şi măturată de furtuni, dar încă "acasă", şi spaţiul aseptic, dar cât se poate de neprimitor cu "intruşii" umani.

Poate că Interstellar se pierde uneori în explicaţii ştiinţifice pe care 99% din public nu le înţelege (există o scenă nejustificată în care un membru al echipajului îi explică lui Cooper cum funcţionează găurile de vierme, o explicaţie inclusă exclusiv pentru beneficiul spectatorilor), poate că anumite discuţii despre dragoste şi sentimente par nelalocul lor, poate faptul că iniţiativa de a cuceri spaţiul pare una exclusiv americană (cea mai puternică naţiune de pe glob să fie ultima supravieţuitoare pe Terra? Nicio vorbă nu se pomeneşte de alte ţări şi popoare), poate că povestea are momente când scenariul pare a scoate iepuri din joben cu îndemânarea unui scamator, dar este extrem de uşor să ignori punctele slabe ale lui Interstellar, să te aşezi mai bine în scaunul de cinema şi să admiri anvergura extraordinară a blockbusterului.

La un moment dat Cooper spune că "omenirea s-a născut pe Terra, dar nu e menită să moară aici". Citatul poate fi uşor aplicat la industria cinematografică. Amatorii de cinema poate trebuie să se mulţumească uneori cu filme hollywoodiene făcute după reţetă, dar nu acesta este scopul industriei şi al artei. Ceea ce aventura lui Cooper, Brand (Anne Hathaway), Doyle (Wes Bentley) şi Romilly (David Gyasi) reprezintă pentru rasa umană Interstellar este pentru cinema: dovada că niciun teritoriu nu poate fi intangibil atâta vreme cât eşti gata să faci orice îţi stă în puteri pentru a-l cuceri.

Un film obligatoriu de văzut.

Anonim
23 ianuarie 2015, 23:57

Interstellar este o capodopera care pur si simplu iti alieneaza total mintea de lumea in care te afli. Din momentul in care imaginea apare pe ecran vei deveni un om mic, intr-un spatiu, intr-un univers atat de mare, avand infinite mistere ce te coplesesc centimetru cu centimetru.

Filmul este creatia unui regizor care pur si simplu isi dovedeste genialitatea de la inceput pana la sfarsit. Dozeaza emotia atat de elegant ce se impreuneaza atat de bine cu desfasurarea peliculei.., te face sa visezi, sa speri, sa simti.

Momentul in care muzica accelereaza si umple de semnificatie ceea ce incepi sa percepi, sa adulmeci, sa trepidezi, este MAGNIFIC. Te transformi in timp ce personajul descopera ceea ce pare ca si tu ai fi stiut de atata vreme dar nu in mod constient; te strapunge un mesaj usor, adiind ca o boare de dimineata, ajungand sa te injunghie ca un diamant colturos! Sunt aici! parca iti spune..

Dragoste, stiinta, umanism, umanitate, soarta, decizie, putere, iluzie, speranta. Un amalgam de termeni pe care ii vei sorbi, iar pe unii ii vei imbraca cu propria minte in diverse forme.

Imaginea este dementiala! Iti stimuleaza imaginatia, iti incita simturile, iti adanceste perceptia, contureaza sentimentul si elibereaza spiritul. Nu exista limite, nu exista sfarsit si nici aproape sau departe. Ce-ai zice daca 1 ora intr-un anume loc din Univers ar fi egal cu 20 de ani pe Pamant?

Ideea filmului este total diferita fata de orice am vazut pana acum. Este puterinca, posibila, apocaliptica, dar mai mult decat toate: emotionanta!

Cum poti sa faci un SF care sa vorbeasca atat de mult despre conditionarea fiintei umane, cum de pare atat de verosimil? Cum poti sa vorbesti despre univers si gauri negre si sa intelegi ca e vorba despre tine? Ce fel de magie este asta?

Dupa Inception, Christopher Nolan reuseste sa treaca la un nivel ce nimeni nu l-a mai atins pana acum in materie de SF-uri. Este peste tot ce ai gandi.

Un film extraordinar. Ma intreb daca Nolan fumeaza ceva inainte de fiecare scena.. Este grandios!
Cred ca acest regizor este abia la inceputul unor filme ce ne vor transpune intr-o lume cinematica noua. Este un magician! Un om care stie sa creeze o simbioza perfecta intre muzica, imagine, poveste, spirit.

"Trebuie sa gandim dincolo de durata vietii noastre, trebuie sa gandim nu ca indivizi ci ca specie " - poate fi o fraza mai actuala ca asta in timpul nostru?

Suntem praf si stele.

Nu rata acest film!

Anonim
23 ianuarie 2015, 23:57

Celor trecuti de 40 de ani le pot spune ca singura data cand m-am mai simtit atat de impresionat de un film de acest gen a fost in anii '70, cand am vazut la televizor (da, da, la televiziunea comunista!) "Odiseea Spaţială 2001"... Imi aduc si acum aminte de mine, copilul cu ochii larg deschisi, cum stateam si ma uitam, uimit, neclintit, cred ca nici macar nu am respirat pe intregul celor 141 de minute ale filmului! Ma si mir ca n-am murit sufocat in acea zi. O experienta purificatoare si coplesitoare, care m-a marcat pe viata.

"Interstellar" este - si ma adresez tot generatiei mele - o combinatie ireprosabila intre senzatiile oferite de "Odiseea Spaţială 2001" (atingand chiar si tema creationista, insa cu o profunzime inegalabila) si controversatul paradox al ceasului de buzunar din "Undeva, candva" ("Somewhere in Time" - 1980). Va mai aduceti aminte?...

Pentru toti ceilalti, va recomand acest film doar daca sunteti infometati de adevaruri, framantati de intrebari fundamentale si doritori de raspunsuri; pentru ca acest film utilizeaza un ansamblu complex si extrem de bine dozat de decoruri nu pentru a excela in efecte speciale si a ne impresiona cu viziunea asuptra viitorului, ci mai degraba pentru a transmite o idee fundamentala.

Distributia de exceptie face ca mesajul sa treaca de ecran intr-o forma omeneasca si digerabila (pentru ca marile adevaruri sunt hrana dificila gandirii noastre incorsetate).

Iata de ce nutresc convingerea ca ne aflam in fata unui viitor clasic, la care multi ani de-acum incolo ne vom referi cu emotie si apreciere, cum am facut eu adineauri cand comparam filmul cu "Odiseea Spaţială 2001" si "Undeva, candva"

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.